31 mai 2012

Adio școală! adio suflet de copil!

                                                              Fuga, fuga cu ghiozdane, ieri elevi in clasa-ntii...
                                                              
    Miros de flori, raze de soare si o  adunatura mare de elevi. Toți la 4 ace. Cei micuți sunt entuziasmați căci au trecut cu brio prima etapa din viața lor de școlar, iar pentru mine, proaspat absolvent, deja mă trec fiorii.  Parcă mai ieri părinții au adus în clasa 1, o  fetiță dornică de învățătură dar atit de speriată, iar acum cu ochii impăienjeniți de lacrimi, privește mama la valsul meu de absolvire.
     S-a dus și școala, s-au dus și frumoșii ani în care mă simțeam copil. Ultimul sunet , nu era nici pe departe ultimul sunet, era un 31 mai, care imi urează o vacanță plăcută, iar acum sună pentru ultima oară dorindu-mi drum bun în viață.
     Mergeam prin liceu și admiram sălile de clasă, holurile lungi și îmi dădeam seamă cît de familiari imi sunt. Fiecare colt, fiecare scară își are amintirea sa. Aici, fugeam după un coleg în clasa a 5-a, dincolo, repetam pentru o lucrare. in sala de  informatică mă treceau fiorii cănd auzeam cuvîntul Pascal și tot așa mai departe.
     În  anii de liceu, am înțeles ce înseamnă o clasă unită, atît la pozne  cît și la învățat. Mi-am dat seama ca copiatul sau fuga de la lecții nu sunt atit de strașnice cind sunt colective, și totuși chiar dacă roșeti a doua zi, căci te ceartă administrația, acum îmi amintesc cu zimbetul pe față. dar jocul Mafia... cîte lecții stricate pe tru ca noi nu ne puteam rupe de la joc.. stateam și după lecții uneori, doar ca să-l ducem la bun sfîrșit.
   In rol de liceană , am reușit să-mi îndeplinesc visul cel din clasa 1 și anume cel de a prezenta careul. Mi-am perfecționat aptitudinile de prezentatoare și mă simțeam atît de mindră de mine.
    Adio școală, cu tot ce ai  mai frumos.  cu zimbete pentru  primul 10 și lacrimi  pentru  prima notă rea; cu stres pentru  primul examen  din a IV-a și cu emoții mari pentru  BAC.
     Fuga, fuga, cu ghiozdane, ieri elev în clasa-ntii, azi, deja sunt  mare și-ți zic școală mai rămii!





     

Un comentariu:

  1. Oricit de grea si de anevoioasa e scoala si anii de scoala... este un capitol decisiv in cartea vietii, un capitol captivant cu emotii la maxim, trairi la maxim... cu lacrimi si bucurii, cu iubiri si tradari, cu zimbete si dureri de cap, dar oricum - cel mai frumos capitol.

    RăspundețiȘtergere