6 oct. 2010

ce e cuvîntul?

   ce e cuvîntul? să  fie oare un arbore crescut din sămînţa gîndurilor noastre?să fie oareo realitatea a fiecăruia  dintre noi? nu... cuvîntul e o  putere, ce se naşte în sufletul nostru, e aidoma sîngelui  ce ne hrăneşte inima. e mîncarea noastră spirituală.
   un cuvînt.... cît de simplu sună, dar cîtă înţelepciune posedă... cuvîntul: muză în suflet de poet, ccuvîntul: sclav şi aristocrat prin faptele noastre... cuvîntul poate fi comparat cu orizontul, el uneşte cerul cu pămîntul...
    Eschil spunea: "cuvintele sunt doctorii unei minţi îmbolnăvite", şi  cîtă dreptate aveea... un cuvînt bun, poate alina un suflet, poate alunga furtuna din inimile noastre.. e mierea ce ne îndulceşte auzul...
   cuvîntul e uman... prin el  trăim, prin el greşim, prin el iertăm. cuvîntul poate fi arma care te poate ucide, şi  în acelaşi timp.. un dulce medicament...
   şi totuşi nu pot defini  cuvîntul....să fie oare  graiul îngerilor,sau  poate dansul fulgilor de nea? dar, dacă sunt  doinele din codri şi vuietul vîntului?sau totuşi...cuvîntul  nu e altceva decît tăcerea sufletului???...