2 iul. 2010

Durere

O nouă zi, un  nou  început,
dar numai  nu  TU...
mă simt uneori atît de singuratică.
încerc să evadez. sa spun NU acelei  iubiri..
dar uneori  imi pare prea complicat....
Te vad mereu  intre pereți, te vad mereu  în gîndurile mele,
te vad mereu  în fața mea, te văd chiar și  în visul meu.
încerc atît de mult să dau  uitarii acel sărut cu pasiune....
Dar nu pot...
e o  magie..
o  vrajă.
Doresc să-l uit, și  în acel moment
îmi apare dulceața buzelor tale pe buzele mele...
închid ochii și te simt aproape..
dar de fapt...
nu ești....
Ești o stafie .. ce mă scoate  din minți.... 
Totul în  jurul meu e paradoxal
Te simt ca o răceală , ce ma înfierbinte...  
te simt ca un zîmbet, ce ma  face să pling... căci nu ești al meu..
                                                                             îți simt atingerea.. dar îmi e străină...
                                                                             Te vreau aproape doar pentru mine
                                                                             dar e imposibil...
                                                                             Ne desparte un abis:
                                                                             abisul visurilor mele
                                                                             si absența ta....

3 comentarii:

  1. Te invit și la poeziile mele. Link-ul la categoria poezie din blogulmeu:
    http://napobloghia.wordpress.com/category/poezie/

    RăspundețiȘtergere
  2. iac napocel si pe aci a ajuns :D

    da,incantatoare poezia!

    RăspundețiȘtergere