Ce plină e lumea de oameni….Ce plină e viața de noi:
De sentimente, lacrimi, griji și nevoi.
Ce plină e lumea de oameni…
Cerșetori, oameni de stradă-
Ce nimeni nu-i văd sau nu vor să-i vadă.
Ce plină e lumea de oameni…
De viermi ce pe pămînt se tîrăsc,
Și care doar cu invidie se hranesc.
Ce plină e lumea de oameni…
Actori ce poartă măști peste măști,
Cînd lumea e plină de canalii
Mai poți oare să iubești?
Ce plină e lumea de oameni…
Și totuși cît de pustie ea e…
frumoasă poezie Doina!
RăspundețiȘtergerePS: motivul "lumii ca teatru" hehe :)
imi place ft mult aceasta poezie.... si ma mindresc ca cunosc o asemenea persoana
RăspundețiȘtergeremultumesc mult fetelor...
RăspundețiȘtergereda motivul lumii ca teatrul persista.. :)